Nici lacrimi albe triste
Eu nu mai vreau să verși,
Oricum oamenii-s perverși,
Nu le pasă decât de persoana lor!
Niciun covor din lacrimi grele
Nu vreau să țeși în noapte
Când Porțile Raiului sunt ferecate,
Nu-ți fie teamă de moarte,
Căci Iisus a călcat-o în picioare!
De nicio supărare nu mai vreau să aud
Când furtuna pleacă de la Nord spre Sud,
Vreau să ascult cum îți bate inima
Să știu dacă mai e iubire-n ea.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Esență de Iubire
vineri, 24 mai 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Volumul iubirii
Play, play, apasă pe buton, Căci știu că mă vrei, Dă volumul iubirii tare, Să dansăm ca doi porumbei În noaptea asta albă Fără semne d...
-
Aș putea dacă aș vrea Să scriu cu ochii închiși Numele tău pe inima mea, Să desenez conturul Buzelor tale cărnoase Pe un colț al sufle...
-
Îmi ești al inimii balsam, Leac miraculos Pentru sufletu-mi frumos, Uneori puțin bolnăvicios; Te am sub piele, în fiecare os, Prin v...
-
Poemul acesta e scris mai demult, Când eu și iubirea Pluteam pe aripi de fericire, nu de vânt, Deasupra întregului pământ Rotund ca un m...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu