Azi noapte-am adormit
La pieptul tău frumos,
Erai tare drăgăstos
Până să vină Moș Ene
Să mă sărute pe gene.
M-ai legănat ca o doică,
Până când m-a luat somnul
Și am visat o scoică
În care era o perlă fină.
M-a trezit o muzică lină
Ce răsuna din vocea-ți divină
Câteva ore mai târziu;
Ți-am mulțumit
Că m-ai primit în casa ta
Căci vântul rău bătea.
Furtuna se apropia cu pași repezi
De orașul cetate
În care locuiai de un sfert de veac
Omule scump și drag...
Mi-ai spus să fac ce vreau,
Să stau un anotimp
Sau timp nelimitat
În sufletu-ți neaglomerat.
Te-am îmbrățișat în tăcere
Când zorii s-au ivit
Și soarele a răsărit,
Furtuna ne-a ocolit
Și ne-am iubit ca doi nebuni;
N-am auzit minciuni,
Doar adevăruri a spus gurița ta,
Vântul nu mai bătea,
Inima îmi tresălta de fericire;
M-ai făcut să simt
Ce-nseamnă împlinire.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Esență de Iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu