Rămâi iubire...

Nu pleca... Rămâi în viața mea,
Fii ca o stea care răsare
Și se oglindește în mare
Când Trenul Fericirii
Nu sare de pe șine
Și Mașina Timpului
Trece de orice serpentine.

Rămâi, nu clipe puține,
Ci o veșnicie
În a mea frumoasă poezie,
Ascunde-te printre rânduri
Când vremurile-s tulburi
Și nu știi ce să faci
Când zeci de draci îți dau târcoale.

Rămâi... în iernile infernale
Să topești gheața groasă
De pe voalu-mi de mireasă;
Te rog, pune-ți armele pe masă,
Fii înțelegătoare, ca altădată.

Rămâi, iubire minunată,
Capodoperă de artă
Creată de mintea mea,
Inimioară roșie pictată
Pe o bucată albă de catifea;

Rămâi regina încoronată
Ce nu mă va dezamăgi niciodată,
Căci nici eu nu te-am dezamăgit,
Mereu te-am iubit și prețuit
Ca pe un diamant pur, neșlefuit.


Autor- Crisastemis
Din Volumul - Esență de Iubire